| Welcome to Carmen's Notepad |
I'm in the process of writing a book on Consciousness and Divinity in Romanian Language. Why Romanian? The terms consciousness or conscious decision are often used in English language but such terms are barely used in Romanian, in fact the first thing majority of Romanians think about when consciousness is mentioned is that of moral consciousness, thus duality. Trying to explain something that doesn't let itself be defined -Consciousness- can not be done in 20 paragraphs. So in order to encourage Romanian people to expand their consciousness they first need to be explained what consciousness is and how to go about expanding it. I am gifted with understanding complex subjects and the ability to explain it forward at a kindergarten level. I break it down in smaller pieces and relate it to common every day knowledge while I specify what it is and what it is not. This is how I teach. So why not put this gift to better use and teach Oneness to a Duality based mentality: how to get out of Duality into Oneness, expand own consciousness and align with Universal Consciousness. Until I get the chance to post articles on this page, please join my discussion group Consciousness and Divinity |
 | |  | |  | |  | |  | |  |
 |
| 1997-2012 (c) copyright Carmen Sauciuc, all rights reserved. If you wish to copy from my site please Ask, as in Ask and you shall Receive, Universal Law. Daca doriti sa copiati din paginile mele, va rog sa cereti precum in Cere si vei Primi, Lege Universala web site design by carmen sauciuc |
| "Vorbim despre constiinta.....acel"ceva" care ar trebui sa faca parte din fiecare corp uman, care as nu te lase sa dormi, sa traiesti linistit daca nu esti corect... cu tine si cu cei cu care interactionezi..... sau...vorbim despre cunostinta/cunoastere????" Alina Chirila. Alina, foarte buna intrebare. Ceea ce tu descrii este "constiinta morala", forma de cosntiinta cu care noi oamneii suntem mai familiari. Constiinta/Consciousness inlcude constiinta morala insa nu este limitata de ea. Ca si cum constiinta morala acopera 30% sa zicem din constiinta/consciousness (30% l-am ales intimplator, nu il folosi ca valoare ci ca intelegere a conceptului) Constiinta morala este unde folosim expresia "te mustra constiinta" "Cunoasterea" de asemenea face parte din Constiinta/Consciousness si este imperativa pentru dezvoltarea constiintei/consciousness. Dezvoltarea intelege ca si extindere, marire, dilatare. Cunoasterea este unde folosim expresii ca si "baga-ti mintile in cap" sau "trezeste- te la realitate" sau "ala are in cap taritze" :) Cunoasterea ne ajuta sa stabilim/definim/concretizam Constiinta Morala. Ne folosim de Cunoastere ca sa aflam/hotarim ce este bine/rau, good/evil, si alimentam Constiinta Morala cu aceasta informatie duala. Constiinta Morala este bazata pe dualitate: bine/rau, good/evil. Constiinta/Consciousness NU este bazata pe dualitate. Include dualitatea prin Constiinta Morala insa se extinde peste granitele dualitatii. "Cum adica sa "alimentam constiinta" ? noi alimentam sau se alimenteaza ea automatic?" Alina Chirila. "Care "ea" & cine tre sa alimenteze, pe cine!?...la acel nivel sunt transcendentate dorintele, vointele, necesitatile, etc... doar, ca tema, pt. acasa...do your homework, as you can, please! Va iubeste (atat cat poate!), CDV" CDV, "transcedentate" este un termen care il introducem mai tirziu indeosebi pentru cei care se afla la "inceput". Discutia noastra de consciousness se afla inca in scoala primara iar "transcedentate" invatam la universitate :) Incearca sa iti aduci aminte inceputurile tale legate de intelegerea constiintei/consciousness ... sunt convinsa ca se afla multa informatie interesanta acolo... "Constiinta cred eu ca este duala in primul rand ca stare de fapt a existentei noastre, iar in al doilea rand ca si inteligenta creativa care initiaza actiunea faptelor noastre. Ea este direct conectata cu creierul nostru care este un organ ca oricare altul si care are functia de a primi si stoca informatie. Pentru a defini starea de fapt a existentei noastre avem la dispozitie cele cinci simturi, iar pentru a declansa inteligenta creativa avem la dispozitie cu totul alte unelte cum ar fi imaginatia, intuitia, empatia, acestea ne ajuta sa definim intr-un mod cu totul aparte tot ceea ce ne inconjoara. Iar in legatura cu "alimentarea constiintei" cred ca este o actiune complexa. Citisem undeva de un experiment realizat de un antroplog care a invatat o maimuta ca un fruct este mult mai bun daca este spalat, dupa o anumita perioada celelalte maimute din grup i-au copiat comportamentul si au spalat si ele fructele vazand ca sunt mult mai bune, pana aici totul a fost o actiune de "alimentare" controlata a constiintei, frapant a fost faptul ca generatia urmatoare de maimute din zone geografice cu totul diferite au inceput sa spele fructele stiind ca sunt mai bune asa, ducandu-i pe specialisti cu gandul ca ar exista o constiinta comuna a tuturor membrilor unei specii din care toti se "alimenteaza" intr-un anume fel." CA CA, Aproape perfect! :) As vrea sa adaug ca Dualitatea nu are nimic de a face cu 2 (numarul doi), ci este ceea ce defineste bine/rau, acceptabil/neacceptabil, alb/negru, lumina/intuneric, Dumnezeu/diavol si toate conceptele similare care stau in opozitie. Constiinta/consciousness include dualitatea insa nu este definita de dualitate deci nu este duala. Constiinta/consciousness are doua aspecte extrem de importante pe care tu le definesti perfect. :) Creierul: bun subiect de discutie. Am de adaugat la capitolul asta multe lucruri interesante ce le-am invatat: cum functioneaza creierul/mintea noastra. Nu in sensul de neurotransmitters si medicina, ci in sensul in care si tu il mentionezi, creierul/mintea noastra este un "aparat" care primeste & retine informatie si reactioneaza /transmite noua tot felul de mesaje. Odata ce invatam cum sa comunicam cu creierul/mintea noastra realitatea devine mai frumoasa si posibilitatile devin ne-limitate. :) Creierul/Mintea Cum Functioneaza Harta Realitatii Interne: Daca noi oamenii -ca individuali- ar fi sa primim/acceptam fiecare stimul/informatie care vine in calea noastra ar fi coplesitor si ne-ar trinti la pamint. Asa ceva e prea mult in cantitate si noi ne *adaptam* prin faptul ca *filtram* acesti stimuli/informatie. Si ca sa trecem prin viata "cu mintea intreaga" noi cream un fel de *harta a realitatii interne* sau harta internei realitati (care suna mai bine?:)) Deci *adaptarea* noastra se face prin aceasta *harta a realitatii interne* Aceasta *harta* personala este o versiune foarte mica a actualei realitati. Exact asa cum avem hartile rutiere pe judete, sectoare, tari sau continente. Unele harti sunt mai mici, unele harti sunt mai mari. Insa aceste harti rutiere nu includ tot ce exista pe drumurile/teritoriul respectiv; de exemplu, hartile rutiere nu includ statiile de benzina -mamaliga lor, ca noi tocmai de statii de benzina avem nevoie cind conducem distante mai mari, nu? In plus, acolo unde pe harta rutiera ni se arata un lac sau un riu, noi nu putem merge la scaldat sau la inot, nu? Si nici la iarba verde nu putem merge acolo unde se arata paduri. De ce? Pentru ca harta asta rutiera NU este teritoriul, si nici nu intentioneaza sa fie teritoriul respectiv. Harta rutiera este doar o *reprezentare* a teritoriului asa cum *harta realitatii interne* este doar o *reprezentare* a actualei realitati. Si cind teritoriul se schimba noua ne trebuie alta harta, nu? Daca noi conducem pe soseaua X si drumul se termina dintr-o data pentru ca acolo s-a contruit un complex industrial, atunci noua ne trebuie o alta harta rutiera care sa reprezinte drumul infundat pe soseaua X. Sau daca harta rutiera a fost tiparita cu 50 de ani in urma si de atunci s-au construit alte complexuri, chiar si cartiere de locuinte, cu drumuri noi, atunci noua ne trebuie o harta rutiera recenta care sa reprezinte mai bine realitatea actuala. Daca nu avem harta asta recenta, atunci noi nu suntem capabili sa navigam/conducem corect (cel putin de prima data). Asa deci noi construim harta noastra interna de mici copii. Daca nu am construii aceasta harta, atunci ar trebui sa re-invatam de fiecare data ce este un pahar si ce facem cu el, ce este apa si la ce ne serveste, ce este o usa si cum se deschide, s.a.m.d. Si de la lucrurile astea simple noi adaugam la harta realitatii noastre lucruri mai complicate ca si sistemul de credinte, sistemul de valori, generalizari, decizii, si tot felul de aspecte care ne ajuta pe noi sa identificam ceea ce ne inconjoara. Ma opresc aici acum. Voi continua cu harta realitatii interne unde voi explica mai pe indelete cum se formeaza si cum functioneaza. Astept intrebari. Deci noi oamenii construim harta realitatii interne de mici copii. Actualitatea vietii (nu realitatea, ci actualitatea) este diferita de la persoana la persoana. De exemplu o harta care functioneza perfect intr-o familie, s-ar putea sa nu functioneze prea bine in alta familie. Ceea ce este considerat/acceptat ca *normal* intr-o familie, poate ca nu este acceptat la fel in alta familie. Daca in familia A se maninca cartofi cu mamaliga, in familia B e posibil ca indivizii sa isi dea ochii peste cap cind aud de asa ceva. Pe de alta parte daca un individ a crescut intr-un mediu traumatic (fie ca abuz verbal, fie ca abuz fizic) acest individ va avea multe dificultati in a-si exprima sentimentele sau punctul de vedere, va avea dificultati in relatiile intime, si se va simti singur si izolat. Pentru acest individ, harta lui ii va *spune* ca alte persoane ii vor rani sentimentele si ii vor rupe sufletul din nou. Paradoxal, exact acest lucru se va intimpla, acest individ va avea relatii complicate, nefericite, sentimentele ranite si sufletul rupt. De ce? Pentru ca harta realitatii ii *creaza* doar ce are *stocat* in ea. Mintea/creierul individului nu va iesii afara sa spuna "hey, stai asa... harta asta nu este corecta, pt ca creeaza prea multa suferinta" in schimb mintea/creierul va spune "Da, asta si asta am de creat, hai sa le creez" nu are importanta ca ce ceeaza este fericire sau nefericire, mintea/creierul este doar un foarte credincios creator; ca si un aparat caruia ii da-i instructiuni si primesti rezultatele in functie de instructiunile pe care le-ai dat. Hm-mm.. Interesant, nu? Tot aici si in fel similar se formeaza/alimenteaza subconstientul. In plus subconstientul se mai alimenteza si prin negare, refuzul actualitatii (realitatea nu este actualitatea) precum si prin refulare. Atunci cind noi nu avem timp sa spalam hainele murdare si le tot inghesuim in cosul cu haine murdare, si trece saptamina si noi inca nu am golit cosul, si mai adaugam o alta saptamina de haine murdare, si inca o alta saptamina, si depasim cu mult capacitatea cosului si hainele cad pe jos, imprastiate, devin mai murdare, exact asa se comporta si subconstientul. Cind te afli ca ti-ai pierdut rabdarea sau te comporti ca un copil de 12 ani, si nu stii de unde vine asta, este exact subconstientul cu hainele murdare si cu capacitatea cosului mult prea depasita. Deci harta asta a realitatii interne este mult mai importanta decit pare a fii initial. Nu? Odata ce devenim adulti noi ne dam seama intr-un fel sau altul ca harta realitatii noastre nu ne serveste precum dorim si cei care sunt mai *conscious* luminati/trezi/educati/breazi/constienti etc... cauta sa modifice sau sa imbunatateasca aceasta harta. Cei care sunt *unconscious* stau si se pling, si se vaita si blameaza pe toata lumea din jurul lor, chiar si viata insasi, fara sa realizeze ca harta asta este creata doar ca un ajutor de *navigatie* in viata. In alte cuvinte, harta asta nu e batuta in piatra. Harta asta o construim/creem noi insine zilnic, in orice imprejurare cu fiecare gind. Deci harta realitatii interne este creata si re-creata mereu. Noi insine -constienti sau inconstienti- suntem creatorii. Cind cei constienti se incumeta la schimbarea hartii -odata ce au hotarit ca harta este veche si nu le creeaza in mod beneficial- adeseori se lovesc de greutati, pierd din speranta, reduc elanul, fara sa inteleaga ca *schimbarea* hartii va aduce schimbarea realitatii/vietii. Este doar normal si firesc ca in *procesul* asta de schimbare sa intram in *chaos* temporar, si atunci cautam sa tinem cu dintii de harta veche si sa o protejam, ca si cum noi ne-am pierde identitatea fara ea. Oh, nu! Harta realitatii interne nu este Identitatea noastra, din nou: este doar un ajutor de *navigatie* in viata noastra zilnica. Insa noi -cu incredere- trebuie sa lasam harta asta sa se schimbe, sa intre in chaos temporar si apoi sa se re-organizeze la nivel mai inalt. Harta fiind re-organizata al nivel mai inalt - unde consciousness-ul personal este marit/dilatat - ne ajuta sa navigam mai bine in viata, ne creeza experiente mai placute si ne creeaza experientele dorite. Hm-mm suna bine, nu? Cum facem asta? Uite ca, exista tot felul de unelte si exercitii pe care le avem la dispozitie, trebuie doar sa alegem/decidem, si sa exersam/exercitam primul nostru *drept* universal: Free Will - Libera Alegere. Cam atit astazi. Astept intrebari Mi-ar place mai mult daca ati trimite intrebarile direct pe grup, si nu pe privat. Nu, nu este nevoie ca un individ sa *creasca* in mediu traumatic ca *harta* lui sa nu functioneze perfect. Este suficient ca acest individ sa traiasca o perioada intr-un mediu represiv sau stresant. I scoala are tot felul de colegi care rid de el. Sau sefu la servici il cam calca in picioare. Sau pur si simplu valoarea lui nu este recunoscuta de cei din jurul lui (familie, prieteni, etc). Sau se muta in America... au-ioi-valeu maica ...o gramada de stress aici... *harta* lui Romaneasca de abia se potriveste 20% in societatea si cultura Americana si necesita citiva ani buni pentru re-creerea hartii; acesta este motivul principal pentru care unii se adapteaza mai usor si altii se adaptea mai greu in noua societate/cultura. Definitia stresului este: orice schimbare la care trebuie sa ne adaptam. Unde adaptarea este cuvintul cheie. Schimbarea se intimpla zilnic insa noi nu trebuie sa ne adaptam la fiecare mica schimbare din viata noastra. Insa odata ce constientizam lucrurile astea, ne este mai usor sa re-creem harta, sa o re-organizam la un nivel superior. Insa secretul dezvoltarii/progresului personal sta exact in re-organizarea hartii. E drept ca nu este atit de usor precum schimbatul hainelor, sau samponarea parului, insa este *destul* de usor, si noi trebuie sa ne re-amintim zilnic ca noi *nu suntem* harta realitatii noastre personale, ca harta asta este doar un ghid exact ca si o harta rutiera. Re-organizarea hartii nu se intimpla intr-o zii sau doua; acesta este un *proces* timp in care noi vom trece prin un pic de chaos. Chaosul asta este perfect normal si chiar dorit. Chaosul ne arata ca re-organizarea este in progres, se desfasoara si in curind va fi completa. Unii recomanda sa "stam deoparte" si sa lasam progresul asta sa se desfasoare exact cum are nevoie; sa stam deoparte adica sa nu analizam prea mult, ci sa avem incedere. INCREDERE. Sa credem cu adevarat ca progresul se intimpla pentru beneficiul nostru personal si ca viata noastra /experienta vietii noastre este imbunatatita. INCREDERE. Harta asta a realitatii interne este un subiect complex si nu foarte usor de priceput. Insa odata ce este inteles [bine] aduce mult ajutor si beneficiu personal. Insa in momentul in care noi devenim *aware* (trezi/constienti/bagam de seama) de functionalitatea hartii, o prindem pe furis cind nu fuctioneaza bine si in felul asta noi o transformam intr-o unlealta si asumam control complet asupra ei, si nu o lasam sa ne controleze ea pe noi. Intrebarile sunt atit de binevenite, nu stiu de ce lumea sta retrasa... "Carmen, Ceea ce tu incerci sa le explici oamenilor este foarte adevarat si sper ca messagele tale creaza o diferenta inspre bine in viata lor, intlegind acest proces care de fapt nu este usor de inteles de fiecare si in mod deosebit acceptat. Ceea ce tu explici nu este altceva decit "Legea atractiei- Law of attracion" The Secret, sub alta forma. Dr. John Demartini- Filosof spune "This is the great secret of life" Ce noi putem crea in mintea noastra, credem in profusime ca este posibil, se va materializa in mod sigur! Tu ai folosesti "harta" ca o metafora, si e ferfect! Sper ca oamenii sa inteleaga ca ceea ce ei pot desena-crea pe harta vietii lor cu ferma convingere si credinta, in timp ii va "chida" spre destinatie in mod sigur :) Si esenta care este ? CREDINTA! " CM CM, As vrea sa ma folosesc de ceea ce ai spus mai jos ca sa ilustrez/precizez citeva amanunte importante. Vreau sa clarific ca ceea ce tu spui este perfect valabil, este bine, si eu nu vin acum sa contrazic. Da? Tu spui "Ceea ce tu explici nu este altceva decit "Legea atractiei- Law of attracion" .The Secret, sub alta forma" Eu spun: nu neaparat. Consciousness include Legea Atractiei insa nu este limitata de ea. Sa vedem cum vine asta: Trei harti rutiere: 1 = harta Romaniei, 2 = harta Ungariei, 3= harta Europei. Timisoara de exemplu, se afla in harta 1 si 3, insa nu se afla in harta 2, la fel cum si Budapesta se afla in harta 2 si 3 insa nu in 1. Ei bine, Legea Atractiei este un subiect fascinant prin simplitatea lui, recent introdus in consciousness-ul nostru personal (recent in sensul de citiva ani si nu citeva zeci sau sute de ani) Filmul Secretul, ne explica CE insa nu ne explica CUM si nici nu de da *unelte* de folosit. Eu vorbesc despre CUM si de asemenea dau si unelte de folosit (mai multe in viitor). Este o diferenta substantiala. Legea Atractiei o putem numii intr-un fel Timisoara sau Budapesta. Eu, vorbesc despre Europa intreaga insa tu (ca exemplu) nu ai cum sa vezi asta inca: pt ca harta ta personala a realitatii include deocamdata doar Timisoara sau Budapesta si nu include Copenhagen sau Luxemburg. Da, credinta/increderea este indispensabila insa la fel sunt si uneltele. Legea Atractiei nu este Secretul, ci este unul din Secrete care odata descoperite si aplicate transforma experienta vietii intr-o experienta placuta si plina de bucurii. Harta Realitatii, Ce o Alimenteaza/Hraneste? Deocamdata intelegem cit de cit ca fiecare individ are o harta personala a realitatii interne, si ca nu fiecare harta e la fel cu cealalta, prin urmare Realitatea este diferita de la persoana la persoana. Mda, ne confruntam cu asta in fiecare zii, ne confruntam cu tot felul de indivizi cu capul gol, sau cu taritze in cap, sau cu cap patrat, sau care au picat in cap cind au fost mici. Hm-mm... deci "capul" este elementul comun... Am putea spune deci ca harta realitatii interioare "locuieste" in capul nostru/mintea noastra, da? Ce alimenteaza harta asta insa, altceva decit mediul in care traim? Cu ce se hraneste harta noastra? 1. Sistemul de Credinte. 2. Sistemul de Valori. 3. Filtrarea Actualitatii. Sistemul de Credinte este ceea ce noi credem sa fie adevarat, sa existe. Sistemul de Valori este ceea ce noi pretuim/valorificam. Filtrarea este felul in care procesam actualitatea (ceea ce vine din afara). Filtrarea o facem cu ajutorul sistemului de credinte si sistemului de valori ca sa adaptam Actualitatea la harta noastra a realitatii personale. Sistemul de credinte include tot ceea e noi credem ca este adevarat sau ca nu este adevarat, ceea ce noi credem ca exista sau ca nu exista. Credinta nu este numai ce este inteles popular prin credinta religioasa, ci credinta religioasa este una din credintele care face parte din sistemul nostru de credinte. Credinta noastra, ceea ce noi credem ca este adevarat si ca exista, ocupa cea mai mare parte din harta noastra a realitatii, este unul din cele mai importante elemente care ne defineste Realitatea. Stim deja foarte clar ca acelasi adevar nu exista pentru fiecare. Un exemplu ar fi credinta religioasa unde acelasi Unic Dumnezeu exista altfel sau nu exista in diferite religii ale lumii. Alt exemplu ar fi stiintific, in domeniu medical unde un pacient se prezinta cu aceleasi symptome la doi sau trei doctori diferiti de unde primeste doua sau trei diagnostice diferite. Alt exemplu ar fi cultural, unde in Romania precum si majoritatea Europei este foarte normal sa se vorbeasca rastit sau cu volumul ridicat, sau chiar intr-un mod nervos; asa ce va este considerat ca lipsa de bun simt sau lipsa de cei 7 ani de acasa in alte culturi, mai ales in America. De mici copii, noi invatam ce sa credem si cum sa intelegem viata din jurul nostru. Noi nu alegem ceea ce sa credem la virsta atit de frageda, noi doar invatam din familia si mediul nostru si adaugam credintele una cite una la sistemul nostru de credinte. Daca o persoana creste intr-o familie rece, lipsita de afectiune, atunci aceasta persoana “crede†ca iubirea, afectiunea nu exista (sau cel putin nu se practica) si va atrage (inconstient) la rindul lui lipsa de iubire si lipsa de afectiune. Cum adica poti sa ai ceea ce nu exista? Asta este felul in care explicam cum anumite persoane au tot felul de relatii de esec, relatii lipsite de iubire si afectiune, si fiecare noua relatie este de fapt aceeasi relatie veche insa cu corp fizic diferit. Sau cum anumnite persoane au relatii pline de cearta si argumente contradictorii. De ce? Pentru ca credintele pentru cel care le crede sunt intodeauna adevarate. Mintea noastra este un aparat care asteapta instructiuni si va creea realitatea noastra in functie de instructiunile pe care noi le dam, in cazul asta: credintele. Asta se intimpla pt ca oamenilor le place sa fie in concordanta intre mediul incojurator si credintele lor, le place consistenta, prea multa diferenta este prea mult de lucru, si mai degraba oamenii vor sa aibe dreptate decit sa fie fericiti. Ca sa evaluam credintele ca si "adevarate" sau "false" nu ne este de ajutor si nu ne imbunatateste viata. Acele persoane care sunt fericite si care construiesc realitatea lor in mod constient, isi aleg credintele in functie de folos/beneficiu: le aduce sau nu aduce folos si fericire in viata lor, este sau nu este binefacator. Daca noi folosim sare in loc de zahar alaturi de oua cind facem blatul de tort, atunci blatul nu are nici un fel de gust, sau suntem nebuni la cap ca tortul nu se face asa. Si daca "sarea" este exact ce avem nevoie sa adaugam la lista de credinte personale? Care la rindul lor ne vor creea realitatea/experinta dorita. Va amintiti povestea "Ca sarea in bucate" Invatatura buna, nu? Multa intelepciune, nu? Nimic gresit in a face blatul cu sare daca asa iti place mai bine sau daca asa iti ajuta mai bine la sanatate, nu are importanta ce "lumea" zice. Daca noi alimentam mintea (aparatul ce asteapta instructiuni) cu instructiunile binefacatoare atunci mintea ne va creea relitatea binefacatoare, dorita. Cea mai efficienta metoda de a identifica credintele care nu mai sunt de folos este sa ne uitam la rezultatele pe care le avem. A doua metoda la fel de eficienta este sa ne uitam la ce se intimpla in viata noastra. Daca o persoana crede ca este sarac financiar atunci va fi sarac financiar; sau daca crede ca este bolnavicios atunci va fi bolnavicios; sau daca crede ca nu este capabil sa primeasca un job mai bine platit atunci nu il va primi. Daca rezultatele nedorite stau in prosperitate sau sanatate sau relatii atunci trebuie sa fie o credinta care alimenteaza rezultatele astea. Fiecare poate sa rastalmaceasca credintele proprii, sa nu le recunoasca in adincime adica sa nu fie constient, insa nu poate rastalmaci rezultatele pe care le are in viata, nu le poate nega. Deci, tu cititorule, rezultatele pe care le ai in viata ta este ceea ce iti doresti cu adevarat? Sper ca intre timp a-ti avut prilejul sa va identificati macar o mica parte din sistemul de credinte personal; nu este un lucru foarte usor de facut insa nu este nici foarte greu - este nevoie de putina radbare si sinceritate absoluta. De ce facem asta? pentru ca vrem sa imbunatatim viata noastra personala; daca suntem perfect fericiti cu ceea ce suntem si ceea ce se intimpla in viata noastra, atunci bineinteles ca nu trebuie facut nimic, nici macar nu trebuie sa citim rindurile astea. Identificarea asta nu este vreun examen de bacalaureat sau de carnet de conducere. Nu este un sablon pe care trebuie sa il urmarim exact si nu trebuie sa dam socoteala nimanui, absolut nimanui, identificarea asta se intimpla intre noi cu noi insine - deci sinceritatea ar trebuii sa ne vina foarte usor: sinceritate absoluta. Subconstientul o sa ne vina in cale si o sa ne puna piedici pe ici pe colo insa odata ce suntem aware/trezi/constienti noi putem exercita control asupra faptului, luam volanul in miinile noastre si conducem noi cu constientul nostru si nu cu subconstientul. Deseori se intimpla sa avem senzatii in corp (cele mai frecvente sunt in regiunea stomacului dar nu numai) cind facem identificarea credintelor; asta e un fenomen cu totul natural. Trebuie sa lasam totul sa se intimple "de unul singur" -exact ca si la un film unde noi suntem doar spectatori si nu actorii din film- si mergem mai departe si identificam credintele, ne facem tema de casa ca si un elev extrem de constiincios. Identificam si observam, nu judecam si nu evaluam. Repet: nu judecam si nu evaluam. Putem incepe prin a formula citeva propozitii: Eu sunt... Oamenii sunt... Lumea este... Prietenii mei sunt... Sefu' este .... etc, etc. Recomand sa nu ne lasam opriti de surprinderea pe care o vom avea :) Mergem mai departe. Ideintificam si observam doar. Nu judecam si nu evaluam. Doar identificam si observam. Identificarea credintelor personale nu este un eveniment unic, ci este un proces. Unii merg mai repede, altii mai incet, viteza nu are nici o importanta, nu suntem la olimpiade si nu ne intrecem cu nimeni; ceea ce este important este actiunea: desfasurarea procesului de indentificare. De asemenea este de importanta majora sinceritatea absoluta, si nu trebuie sa ne lasam intimidati de primele constatari unde subconstientul si ego-ul va veni sa spuna hai ba' ca asta nu-i chiar asa. Si este foarte acceptabil sa ridem in sinea noastra cind descoperim cite ceva ce numai noi stim si nu spunem nimani, cum ar fi "sefu' este ... etc, etc... :):) Cuvinte Cheie: Vointa, Rabdare, Sinceritate Absoluta, Actiune, Identificare, Observare, Proces, Desfasurarea Procesului. Sinceritatea absoluta exista intre tine si tine insati. O manifestezi doar daca crezi. "Sinceritate absoluta- pt. mine, sinceritatea absoluta se traduce in "iubire" sa ajungi la acea stare de iubire incat sa ceri iertare firului de iarba pe care-l frangi cand pasesti, sau sa ceri iertare pietrei pe care o calci, sau unei flori pe care ai rupt-o, sau...ai cerut vreodata iertare unui mar(fruct) inainte sa-l mananci? sau, inainte sa-ncepi sa-l devorezi i-ai multumit ca te va hrani ? i-ai multumit vreodata unui copac ce ti-a tinut umbra pe vreme de arsita, sau adapost pe timp de ploaie? eu..., da cu sinceritate absoluta" Well, asta era mai la inceputuri, cand am inceput sa constientizez ca exista...ceea ce exista acolo sus, printre noi, prin sufletele si inimile noastre. Acum, firul de iarba se bucura ca este calcat de mine, marul este onorat ca-l mananc, iar copacul ma invita sa stau la umbra lui, sa stam de vorba..." CT Sistemul de Credinte - Identificarea... continuare: Unde a-ti putea incepe mai usor este in magazin cind stati la rind sa platiti cumparaturile; observati oamenii din jurul vostru, cum sunt imbracati, ce fel de nationalitate sunt, cum le este aranjat parul, cit de mare le este nasul, etc, etc.. Doar observati pe oamenii acestia si va observati si pe voi insiva cu gindurile care va trec prin cap. Gindurile care le aveti - acolo faceti identificarea. Ginduri de genul "i-a uite la ala, parca e picat in cap" sau "doamne apara da' uite la aia cum e imbracata" sau "ma' da ala pare sa fie intr-o ureche" s.a.m.d. Asta e un exemplu mai usor. Pe urma treceti la mediul inconjurator, masinile, casele, blocurile, cite sunt, ce culoare au, sunt simetriece sau nu, evenimente curente sau trecute, si acolo unde ginditi sau s-ar putea sa ginditi "culoarea aia nu se potriveste" este acelasi lucru cu "eu cred ca culoarea aia nu se potriveste" sau "pacat ca s-a intimplat asa" este acelasi lucru cu "eu cred ca ar fi trebuit sa se intimple altfel" Bingo! exact acolo unde este "eu cred ca" exact acolo locuiesc credintele personale. Pretty cool huh? Este, ca nu-i chiar asa de complicat? Bravo! Observati doar, oamenii, mediul din jurul vostru, insa in primul rind gindurile voastre, le observati si nu le judecati. Le observati cu scopul ca sa le identificati. Nu incepeti sa va evaluati gindurile si sa le judecati ca asta va incurca identificarea. Doar primul pas! Identificarea! evaluarea si ajustarea le faceti mai tirziu, insa nu acuma, nu inca. Identificarea asta este un process, nu este un eveniment. Identificarea se face putin cite putin, cit mai mult in fiecare zii, pina ce o facem zilnic, pina ce o facem constant; si o facem pentru ca dorim rezultate, pentru ca dorim ca rezultatele sa fie diferite de ceea ce avem in prezent. Cuvinte cheie: Vointa, Rabdare, Sinceritate Absoluta, Actiune, Observare, Identificare, Proces, Desfasurarea Procesului. Vreau sa folosesc un exemplu din viata de zi cu zii ca sa ilustrez citeva puncte despre credinte. In suburbiile din Chicago unde strazile sunt mult mai largi, in intersectii -de regula- banda dreapta deschide o banda speciala pentru a vira doar in dreapta. In cazul asta, chiar daca semaforul arata rosu, si chiar daca sageata pentru dreapta nu este aprinsa, soferii reduc viteza aproape de oprire (dar nu opresc de tot), se asigura si daca e liber continua cu viratul in dreapta. Ei bine, asta e asa “de cind lumea†sau cel putin de vreo 20 de ani de cind imi aduc eu aminte cel putin pe aici prin suburbiile din Chicago. Daca nu virezi asa, te claxoneaza soferii din spate care asteapta dupa tine. In Romania, probabil ca faceti ochii mari mirati cind auziti asa ceva majoritatea, nu fiecare. Imediat observam acelasi eveniment (aceeasi actualitate) cu doua credinte. Da? Aici insa intervine diferenta culturala si sociala. Ei bine, in ultimul timp in Chicago si imprejurimi s-au instalat tot mai multe camere de luat vederi la foarte multe din intersectii. Penalizarea o primesti direct acasa in cutia postala cu nota de plata, depinde ce regula ai incalcat. Eu auzisem de camerele astea insa nu am memorat care din intersectii. Intr-o zii conduc si eu ca omu’ normal si ma aflu la o intersectie din asta, semaforul este rosu, sageata verde nu exista, incetinesc, eu zic ca am si oprit, ma asigur si continui cu viratul pe dreapta. In citeva zile am primit nota de plata $100. Ouch! Mamaliga lor de nesimititi ... $100 este o gramada de bani. M-am infuriat, am injurat pe citiva am fost chiar si indignata “cum adica? ca doar m-am asigurat.†In penalizarea pe care am primit-o a fost inclusa si adresa web unde pot sa vad â €œlive†masina mea la intersectia respectiva la ora respectiva; si m-am uitat, si am vazut ca masina nu s-a oprit dar tot nu am crezut, am hotarit ca “aia cu camerele†au amplificat ei viteza ca sa arate ca masina mea nu s-a oprit (!!) Pe urma am aflat ca si alti colegi de la servici au primti aceeasi nota de plata la aceeasi intersectie, si atunci am tacut, si am platit. Bineinteles ca data viitoare cind m-am aflat in intersectia repsectiva am incetinit, am si oprit de tot si am mai si asteptat pina s-a facut verde. Si bineinteles ca am studiat felul in care eu “opresc†masina in intersectii sau la semnul Stop si bineinteles ca am observat ca nu prea astept ca rotile sa se opreasca de tot. De ce fac eu asa? Pt ca asa face toata lumea si am facut si eu ca ei, si “am crezut†ca e OK sa faca asa. Am avut credinta asta doar pina m-a usturat la buzunar cu $100. M-am infuriat pe “aia cu camera†si am fost gata sa ii dau in judecata, atit de pornita am fost. Atit de neclintita a fost credinta mea ca eu conduc corect. Am avut tot felul de senzatii in corp, stomacul a inceput sa ma supere, chiar si capul a inceput sa ma doara. Ce s-a intimplat cu credinta mea? A fost influentata de cultura si societatea in care traiesc? A fost o credinta buna sau rea? Ca sa o calificam in orice fel (buna/rea, corecta/gresita) nici nu isi are rostul, nu e relevant. REZULTATUL care credinta asta mi l-a adus in viata mea este relevant. M-a usturat la buzunar, nu? Musai ca o sa tin minte de acum incolo sa opresc corect la intersectii, nu? Oh, da! Cu siguranta felul in care conduc s-a imbunatatit, sunt mult mai atenta. A-ha! Atenta deci! Pai nu este Atentia absolut necesara cind conducem? Cite accidente rutiere se imtimpla din cauza lipsei de atentie? Rezultatul! Asta a fost un exemplu foarte usor. Credintele toate "lucreaza" la fel, multe insa nu atit de evident ca in exemplul de mai sus. Ceea ce credem, sistemul nostru de credinte este ceea ce alimenteaza cel mai mult harta realitatii personale care in schimb ne creeaza realitatea noastra personala. Ok-ok cu sistemul asta de credinte… am fost acuzata de fabricarea unei credinte de 100 de dolari... hahaha... adica eu am fabricat credinta si nu am fabricat realitatea... hahaha... Nu am lasat mesajul sa intre pe grup ca nu avem nevoie de ginduri toxice; de la toxicitate am plecat si am redefinit scopul grupului pe masura ... Mda... Exista totusi persoane care nu pot cadea de acord ca credinta mea asupra felului de conducere este ceea ce mi-a creat realitatea si mi- a usturat buzunarul de $100. Pai daca eu nu "credeam" ca este acceptabil sa conduc in felul acela, atunci nu primeam amenda de $100, nu? Daca eu as fi "crezut" ca trebuie sa opresc complet si sa astept verdele la semafor atunci eu nu as fi primit amenda, nu? Da, sunt de acord ca faptul ca atare contine atit credinta, cit si actiune, cit si comportament, etc, etc, insa deocamdata vorbesc despre credinte si caut sa ilustrez cum sistemul nostru de credinte ne creeaza realitatea personala. Alt exemplu il putem gasi in bucatarie. Eu nu prea gateam spanacul pentru ca lua prea mult timp de preparare: trebuia sa il spal, sa ii rup coditele, sa il fierb, sa il las sa se scurga, sa il tocesc pina sa-i iasa sufletul din el, sa mai gatesc ceva pe linga el si pe urma sa il maninc si sa ma bucur de gustul lui bun si calitatile lui nutritive. Timp de preparare descris mai sus aproximativ 1 ora. Ei bine, in urma cu citiva ani in urma, ma aflu in Chicago la un restaurant italian de renume si comand salmonul cu spanac; chiar imi era o pofta de un spanac bun. Cind ospatarul mi-a adus comanda, am ramas surpinsa sa vad ca spanacul era cu frunzele intregi avea si coditele la locul lor, nu a fost tocit si nu a scos nimeni sufletul din el, si dupa ce am gustat yam-yam mi-a placut foarte mult, atit de multa incit am inceput sa gatesc si eu spanacul in felul acela italian. Spanacul l-am spalat, l-am dustuit intr-o tigaie mai larga, am taiat felii citeva bucati de usturoi, dupa 10 minute l-am luat jos de pe foc si voila! Timpul de preparare a spanacului pe reteta italiana cam 15-20 de minute. Woa! Diferenta foarte mare. Ce s-a intimplat? Atita timp cit eu am "crezut" ca spanacul imi ia 1 ora de gatit eu am ales/decis sa nu il gatesc. Insa cind eu am modificat credinta despre timpul de preparare si am crezut ca il pot prepara in 15-20 minute si am actionat corespunzator si ca urmare realitatea mea a fost alimentata cu un spanac nu doar foarte gustos dar si cu calitate nutritiva ridicata. De ce asta sa nu fie o credinta? De ce credinta trebuie sa fie doar credinta religioasa pentru simplul fapt ca termenul de "credinta" este folosit cu precadere in context religios in limba romana? No-no. Ia sa ne uitam si la alte limbi si sa vedem cu termenul “credinta†este folosit pe buna lui masura in multe contexte si nu doar cel religios. In engleza credinta religioasa este numita “faith†un termen cu totul aparte si nu este numita “religious beliefs†Si daca limba romana nu are un termen ca “faith†la dispozitie si suntem limitati in a folosi termenul credinta in context religios asta nu inseamna ca credinta ca atare este limitata la religie. Da? Ceea ce noi credem -in orice context- formeaza sistemul nostru de credinte, sistem care alimenteaza harta realitatii noastre personale, ceea ce prin urmare ne creeaza realitatea noastra personala. Deci daca dorim o viata imbunatatita, altfel decit ceea ce avem in prezent, trebuie sa schimbam ceea ce ne creeaza realitatea npastra si trebuie sa incepem cu credintele. Nu este chiar atit de complicat, este foarte fac-ubil, se poate face cu usurinta este nevoie doar de vointa si putina rabdare. "Sunt total de acord cu ceea ce spui. Asa este. Credintele noastre ne conduc viata si ne creaza realitatea. Ceea ce doresc sa adaug este ca uneori nici nu suntem constienti de credintele noastre, ele sunt adinc ascunse in inconstient. Dar totusi actioneaza si asa. Ar trebuie sa incercam sa le cunoastem, sa le aflam si daca e cazul sa le schimbam! Credinta muta muntii! A spus-o unul mult mai mare ca noi. Isus, cum stim cu totii. Ar fi bine ca toti sa-si aminteasca din cind in cind acest lucru. Si desigur, nu se refera la religie, ci la credintele noastre zilnice, mari si mici, constiente sau nu." MV |
| 1997-2012 (c) copyright Carmen Sauciuc, all rights reserved. If you wish to copy from my site please Ask, as in Ask and you shall Receive, Universal Law. Daca doriti sa copiati din paginile mele, va rog sa cereti precum in Cere si vei Primi, Lege Universala website design by carmen sauciuc |
| 1997-2012 (c) copyright Carmen Sauciuc, all rights reserved. If you wish to copy from my site please Ask, as in Ask and you shall Receive, Universal Law. Daca doriti sa copiati din paginile mele, va rog sa cereti precum in Cere si vei Primi, Lege Universala web site design by carmen sauciuc |